1. |
doisprezece repetiție
01:21
|
|||
temeinic cade limba mare peste capul soldatului fără tată
tu ascunde-te într-o floare carnivoră de mărimea a doi oameni
floare care nu te omoară, doar te ascunde puțin
două monezi și o luptă-n Roma pe viață și pe moarte
12 semne-n zodiac
12 ore-n ceas
12 pumni în stomac
12 ciuperci de dinainte să plouă
o greșeală
o lacrimă
|
||||
2. |
puterea înapoi repetiție
02:05
|
|||
cineva de mărimea ta își ia puterea înapoi
înapoi înapoi
și în bangladeș nu mai moare nimeni
șoselele sunt goale
goale de tine
la fel ca capetele sparte, capetele noi,
pistoalele trecute în rezervă
nimeni nu mai nimeni nu mai nimeni nu mai mărșăluiește pe străzi
nu mai cere drepturi și nu-și mai plânge de milă
nu mai cere drepturi și nu te mai caută pe tine
poeții își scriu mirarea doar de bucurie
apoi mai privesc o dată întinsul
toți revoltații se simt acum iubiți, iar pescarii au adus acasă peștii cei mari
discută cu ei după masa pe balcon despre te miri ce, cu orele
în dedesubtul pământului, cineva uneltește ceva nou
o nouă poveste ca mai apoi să căutăm un nou echilibru
ca mai apoi să căutăm o nouă poveste ca mai apoi
dar acum avem piepturi mai mari și mai încăpătoare
și alte piscuri de pe care să ne luăm avântul
nu mai căutăm să ne spună nimeni cum și de ce
copiii descoperă, bucătarii fac rețetele lor
călugării încă stau liniștiți privind spectacolul
|
||||
3. |
superstaruri repetiție
01:51
|
|||
toți vrem să fim superstaruri unora le iese alții stau că plătesc nota
semnături în alb pe negru și trageri ca-n white dakota cu călugării degeaba așteptând din nou să plouă
contemplând sau nu se vede că mi-am pus ocheanul invers
într-o barcă cam cât asta călătoresc scriitorii și se uită-n guri de pește de parc-ar fi aurite
mă întorc la manuscrisuri și la bolul cu cireșe uit adorm de ce să-mi pese că se duce iar semnalul
în gări doarme pelicanul fără să mai știe lumea
numără trabuc și farsa foile dintr-o salată ne acoperă cu totul
ne acoperă x3
|
||||
4. |
||||
cine schimnă o haină cu alta
un braț cu altul
o haină cu alta
o balenă cu un clipit trist
o haină cu alta
un ochi cu altul
o balenă cu alta
un clipit de ochi trist
trece fanfara pe lângă noi noi ne facem că nu suntem aici
|
||||
5. |
minune I live
01:27
|
|||
mare minune viața când cu o mână uiți și cu cealaltă
un lătrat de câine care vede astăzi
terenul nu mai ajunge te rog
și n-o să ne mai putem vedea te rog
totul se strânge-ntr-un cântec de sărbătoare
toți beți dar nimeni nu cade de pe picioare
dimineața ne trezim toți însurați sau plecați sau
altcineva
și mai cântăm o dată
și mai uităm o dată
și iese fum din case
și se văd
se dau vorbe de duh și de răbdare azi cine moare
mă-ntreabă azi cine moare
tot în brațele tale de azi
de azi
|
||||
6. |
cer cer cer live
04:14
|
|||
oameni au mâncaaat
păsările cu tot cu pene cu tot cu arcuri
au înghițiiiit inelele de logodnă
au sărutat buricele femeilor lor
apoi au cântaaat o notă mai sus o notă mai jos
au suflaaat prin trompete
au privit de pe vârfuri o lume mai mare
au legănaaat copiii de țâță
apoi au scris mărunt de mână
au durat portofele pe care le-au cusut și încălzit pe rând
au aruncat un zar trucat
au rumegat iarba de dimineață
au colindat
cerșetorii cer cer cer
cineaștii privesc pe furiș
cerșetorii merg merg merg
deasupra lunii deasupra stelelor
cer cer cer și-apoi privesc pe furiș
cerșetorii merg merg merg deasupra oamenilor
o bucată de unt se topește pe fruntea mea
pisicile cutreieră torc cutreieră
trenurile trec tare torc tare
un ceas mare care nu ne spune unde ne-am pierdut unde ne-am pierdut
portarul zorrrrnăie privește șiret sensul lucrurilor
vulpile nu se arată oamenilor
tancurile tronc tronc vâj
pietrele de mătase opresc războiul
în cana cu ceai Mircea cască construiește un orășel în care nimeni nu rabdă de frig
un român în două pagini
un vuiet o călătorie peste ape
aici ne oprim și nimeni nu mai scoate niciun sunet
poc pistol de jucărie
cine să trăiască veșnică confuzie cu de ce purtăm costume și ne caricaturizăm
apoi vrem trezire și flori și nori peste
se vede se trage undița pe mal și ne ascundem în corturi
o busolă o barcă un casetofon
e din ce în ce în cemai liniște
și îi e din ce în ce în ce mai bine
înconjurat de butoaie chibrite flori ofilite și un animal flamingo care vorbește flamanda modernă
și caută să ia bani cu împrumut
să toarne un film să toarne pe cineva
și să uite cine e
|
||||
7. |
||||
doi doi doi
așa să ne-ajute Dumnezeu
dar Dumnezeu nu e la masă
învață să cânte la trompetă improvizează
dar pe barba lui nu pe barba noastră
oaste sute de oameni aruncă crucile crezând că asta îi va face liberi
trebuie să stai acolo dar nu pentru mult timp
uitare și mă arunc în apa cea mai adâncă
și plâng caii și credeam că mă duc copitele dar
sau din spital sau din spiral sau
momentul de glorie gol
nu mai vreau să pricep să fiu ce știe ce să fiu cine știe cine
nu mai am senzația că-nteleg dar nici că nu merit
așa că-mi fac colibă aici
ce invenție frumoasă pentru neputința pe care nu o cunoaștem
nu mai am senzația că-nteleg dar nici că nu merit
la fel și tu
la fel și eu când îmi aduc aminte
și-ncep să-mi aduc
nu am senzația că-nțeleg și nici că nu merit
|
||||
8. |
minune II live
02:03
|
|||
există o minune în fiecare dintre noi aceeași
o singură viață aceeași
și aici și în bangkok și în siria o singură emoție
care circulă în haine diferite iar tu ești eu
în alt moment al existenței
mai bun, mai iubitor mai trist mai sceptic
mai iertător mai bolnav, mai preocupat
dacă nu există judecata suntem în regulă
și arborii continuă să crească în noi și din noi
și păsările continuă să zboare să planeze să cânte în noi și din noi
așa îmi închipui și așa e
ambasadori ai iubirii asta sunt oamenii
sau asta pot sa fie dacă vor
|
||||
9. |
ești live
05:07
|
|||
ești orbul ești
floarea dintr-o după-amiază ești
cine stă la coadă fără coadă
ești cine nu mai vrea să vadă
ești respirația ce se repetă pe sine sieși
vara casa de marcat nu vreau să mor neapărat
peștișorul auriu zice
dacă plecăm să plecăm cu toții
dacă plecăm să plecăm cu toții
cu preoții și pescarii fără plasă
cu te iubesc hai acasă cu
tot ce poți îngrămădi într-un poem
un gând pentru cine urmează să se nască mâine
totul invers dar nu pentru mult timp
în gări stau mântuitorii predicatorii pentru o bucată de pâine
pentru o bucată de pâine
nu mai știu ce an e dar nu e bine
nu mai știu ce an e dar nu-i de mine
nu mai știu ce an e dar nu-i de glumă cu
șuruburi care țin inima corăbii vin
plecasem de la
nu ești informație nu ești un avatar nu ești amintirea și iluziile
o floare evantai sau când îți cereai scuze ca pentru tine
nu putem avea grijă de tot așa că
poștaș cu șapcă
potop nu pleacă
unde să semnez
jaluzelele și soare fals la dans cu
role-mprumutate de la tată de la frate de la
de la dungi ușor pe spate de la
suntem prinși în timp și ni se pare că pricepem
uneori pricepem așa că
ridică ochii la soare miră-te
ploua era semi-întineric avea o glugă și-o rochie peste
și mi-a zis că nu e nevoie de nimic în plus
dar oamenii sunt oameni și apoi m-a atins pe umăr ca și cum mai văzuse asta
și din noaptea aia s-a făcut zi și așa a rămas
apoi, după o vreme s-a făcut noapte și am dus și asta
apoi iar zi și nu mai era acolo dar eram noi
un fel de a spune noi scriam pe sărite ne mâncăm cozile
șopteam numai în urechea dreaptă
tata era și el liniștit și nimic nu mai cerea să fie reparat
așa că ne-am odihnit ne-am odihnit ne-am odihnit
am pescuit am recunoscut iubirea pe care am inghitit-o în șir
care ne înghite și ne dă de băut
untul soarele și stelele împădurite deja
indiferent ce zi e sau cine pune întrebări în buclă
apoi uită apoi uit apoi punct apoi apoi
cine vine după noi
cercul se închide și lumina dintre boli o servim de unii singuri
cu o lingură mai mare care are brațul drept
cu o lingură mai mare care are brațul drept
|
||||
10. |
cometa live
03:27
|
|||
thom yorke e kurt cobain care a tras greșit a scăpat și-a zis
frate, o las mai moale, asta-i situația
dau chitara pe pian, oricum, din pian cresc mai repede florile
și ce-o fi să vină după duc cu capul sus dansând
ce dac-o să treacă și n-o să mai rămână nimic din noi
nicio dovadă nimic nicio lumină
down is the new up
cu cât mă uit mai adânc mă găsesc tot pe mine
cu fața mai blândă cu ochii calzi
zâmbind fără să vreau să spun ceva
e camera ascunsă
e ultima șansă
e ultimul vot
ultima săritură de sus e
ultima cântare cu oamenii
ultimul fluture sinucis
ultima pasăre
ultimul colonel în rezervă
ultima piață de flori, zice
cometa va lovi pământul
cometa va lovi la ora două
cometa va lovi doar marți
cometa va lovi doar mamele cu copii că ele poartă greul și frumosul din lume
stațiile de radio se închid și se
redeschid aleatoriu
bogații aruncă cu bani în zonele cele mai populate
trecătorii strâng doar o parte
doar o parte
lucrurile au cursul lor
cârtița găsește lumina fără să moară
totul se pregătește pentru impact
pentru impa-pa-pa-pa-pa
cu o viteză asurzitoare
și provizii sunt
și soarele-ntrupat în om
și luna întrupată-n tine
am mâinile legate și un telefon cu un fir foarte lung
să mă ducă la sfântul petru
să fumăm trabuc american și să schimbăm opinii
să mâncăm raci și uluitor
să privim oamenii
căci ele duc frumosul din lume - oamenii
să privim oamenii
să privim
|
||||
11. |
puterea înapoi live
02:01
|
|||
cineva de mărimea ta își ia puterea înapoi
și în bangladeș nu mai moare nimeni
șoselele sunt goale
la fel ca capetele sparte, capetele noi, pistoalele trecute în rezervă
nimeni nu maimărșăluiește pe străzi
nu mai cere drepturi și nu-și mai plânge de milă
poeții își scriu mirarea doar de bucurie
apoi mai privesc o dată întinsul
toți revoltații se simt acum iubiți, iar pescarii au adus acasă peștii cei mari
discută cu ei după masa pe balcon despre te miri ce, cu orele
în dedesubtul pământului, cineva uneltește ceva nou
o nouă poveste ca mai apoi să căutăm un nou echilibru
dar acum avem piepturi mai mari și mai încăpătoare
și alte piscuri de pe care să ne luăm avântul
nu mai căutăm să ne spună nimeni cum și de ce
copiii descoperă, bucătăriile fac rețetele lor
călugării încă stau liniștiți privind spectacolul
|
||||
12. |
soldatul live
02:04
|
|||
calc peste
soldatul mă privește în ochi
eu sunt el acum zece ani și privesc înapoi înțelegător
fără cuvinte fără legături
se sperie sau ceva
a trecut atâta timp de când n-a mai trecut pe-aici
poate-și scaldă capul în cerneală-n altă parte
sau poate sau poate
lumea nu-i atât de mare
e complicat să vorbești despre cei care nu sunt de față
e complicat să vrei să se rezolve doar pentru că pui cuvinte unele lângă altele
în fond fiecare cu căderile lui, zice cineva de la masa din mijloc
dar nu ne putem mulțumi cu asta
și-n douăj de minute închid bucătăria și chiar se termină
cu distracția și împărțit păreri și pomelnice și popice
poți să-mi zici popice și să mă iei acasă
o să fiu acolo când nu mai e nimeni altcineva
o să bem bere și-o să ne facem că știm să citim
și că noaptea nu mă sperie nici pe mine nici pe tine
și-o să merite
oasele se înmoaie după câteva băi calde
la fel o să faci și tu
pământ și sare
scriu singura literă care nu va putea fi tradusă de nimeni nicăieri
|
||||
13. |
dar nu uită live
03:22
|
|||
talpă și uită dar
nu uită dar nu uită dar nu uită
dar nu uită dar nu uită dar
nici când coboară scările de la
și oricum
după ce mesteci potcoave și praf înotul nu mai e o opțiune
mai ales dacă nu știi să-noți ai uitat să numeri sau
ți se pare că ei îți datorează câte ceva sau invers
a fost ora dar n-am auzit
am tot umblat poteci de nisip
am tot văzut bilete și schit
și am uitat am uitat am uitat am uitat
stații cupole perdele cu soț fără soț
l-am apus sunt apus
avionul din palma stângă îmi arată cine sunt
dar nu l-am crezut
păi de ce să-l crezi
am mers mai departe ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat
ca și cum nimic nu ca și cum nimic
ca și cum nimic iar mare iar mic iar mare
am mers mai departe ca și cum și e fum și
și nu știe nimeni cine și cu cine și de ce
aud și sticlele tot deschizându-se
victorios țipam ca și cum lumea e doar a noastră
iar ea țipa-napoi: eu sunt tu acum câteva secole și sunt aici crezând c-o să pricepi
da' nu pricep nu pricep da' nu pricep nu pricep da' nu pricep nu pricep
până-ntr-o dimineață când pricep și gata
|
||||
14. |
||||
15. |
||||
ochi vad
lumea pe dos deși lumea nu
trec des uit număr
și cu cât forțezi cu-atât te întorci în același cerc
sacul gol pălării întoarse
tobe surde un gest nesigur un om care tremură a uitare
am îngropat întrebările și pe mine
e lin și se vad toate fețele monedei când încerc să uit
ne trezim ne facem că vedem
apoi ocheane apoi holul lung
văd nu văd ce diferență face
absent cât pentru o scenă întreagă
sunt fractura și golul apoi apoi
trecutul împrăștiat odihna
mă așez într-un pat mare și respir amoniu
conduc cu viteză
flori sub tancuri și tancuri în palme
anagrama
luna alene măsoară oamenii
luna alene măsoară oamenii
luna alene luna alene
toți vrem să fim superstaruri unora le iese alții stau că plătesc nota
semnături în alb pe negru și trageri ca-n white dakota cu călugării degeaba așteptând din nou să plouă
contemplând sau nu se vede că mi-am pus ocheanul invers
într-o barcă cam cât asta călătoresc scriitorii și se uită-n guri de pește de parc-ar fi aurite
mă întorc la manuscrisuri și la bolul cu cireșe uit adorm de ce să-mi pese că se duce iar semnalul
în gări doarme pelicanul fără să mai știe lumea
numără trabuc și farsa foile dintr-o salată ne acoperă cu totul
|
||||
16. |
||||
erat ergo sum
erat era toamnă și nu-mi mai găseam buzunarele de atâtea păsări
și totul era o apă și totul era o barcă și dormeam la subsol cu măcelarii care și-au împlinit toate dorințele
nu mai despicăm pe nimeni și nu ne mai gândim la nimic
ce frumos e curcubeul în după-amiaza asta
să mergem să culegem câmpurile ca și cum n-ar exista timp
pentru că nici nu există, îmi spune unul mai mic
pentru că nici nu exist, i-o întorc în șoaptă și râde
ești tare amuzant roțile de tren rondurile adăpostuile făcute în grabă
o lume mai multe lumi o culme mai multe culmi o
o lume mai multe lumi o culme mai multe culmi o
o culme o cușcă o deschisă
am fost făcuți să fim liberi
și toți oamenii scot cheile pe care le ținuseră ascunse mai mult în joacă
deschid cuștile și încep să chiuie
|
||||
17. |
||||
eu am trei pisici și pe cineva care mă iubește
am ochi de pește și coaste de aramă și adevăr în palmă și cineva care mă iubește
totul trece dar până-atunci mai e ceva sau cineva
am trei pisici
pisu bea apă
se oprește din lipăit
și aud ploaia
și miros norii
știu dragonii pe de rost
și cum se adună stelele împreună noaptea să însoțească oamenii
cânt la un instrument vechi care nu scoate sunete
urc treptele
ud florile
umplu bolurile cu apă și boabe și iubire
mașina spală în rotații perfecte
ronț ronț și alte sunete
când pisicile sunt într-un fightclub doar al lor
și oamenii cumpără pâine și pepeni și gorgone decapitate
păsările decapitate vor învia și vor intra la circ și la teatru
la concerte stăm cu burțile lipite de asfalt
și ne minunăm
împreună
am o mamă și-un tată dar nu ne vorbim nu ne prea știm
și pe cineva care mă iubește
și-o inimă mare am
și-o liniște mare-n timpan am
și somnul pe geme
am
|
Cristian-Emanuel Opriș Cluj Napoca, Romania
contemporary classical, electronic, jazz, poetry
Cristian-Emanuel Opriș se face
remarcat în 2019 în Cluj, la jam session-uri și la evenimentele de spoken-word poetry.
Anul următor înregistrează un album la Cărturești.
Din 2020, publică mai multe albume muzicale atât solo cât și împreună cu alți muzicieni și compozitori români.
... more
Contact Cristian-Emanuel Opriș
Streaming and Download help
If you like Experijam II Live @ Satu Mare, you may also like:
Bandcamp Daily your guide to the world of Bandcamp